Facebook și politica publicitară în 2013: Spoturi video care pornesc automat

„Colosul” american Facebook pregătește un nou serviciu de publicitate care va avea două efecte antagonice: pe de o parte, va spori considerabil veniturile companiei, însă pe de cealaltă parte va avea un impact negativ asupra utilizatorilor rețelei sociale. Dacă am face o paralelă cu doctrinele politice, am putea afirma metaforic că politica Facebook în 2013 trece de la “stânga” la “dreapta”, de la “socialism” la “capitalism” sau … de la “social” la “media”, interesul fiind mai mare în ceea ce privește încasările companiei decât experiența pe care o vor trăi utilizatorii.

În luna iulie a acestui an, Facebook va introduce în News Feed reclame video care vor porni în mod automat. Pentru a îndulci un pic situația tensionată pe care o vor crea în rândul “populației” rețelei, managerii Facebook vor opri sunetul videoclipului, chiar dacă acesta rulează, cu specificația că utilizatorii pot oricând activa sunetul reclamei.

Până la ora actuală, Facebook a oferit advertiserilor un spațiu de reclamă relativ discret (în partea dreaptă a paginii), neîmbogățit cu elemente multimedia așa cum se obișnuiește în epoca new media, dar cu toate acestea s-a bucurat de un venit de 5,08 miliarde de dolari numai în anul 2012.

Anul 2013 a adus schimbări majore pe pagina oficială a rețelei sociale, nu numai prin prisma recentelor schimbări de design, dar mai ales a spațiului mult mai vast oferit pentru publicitate. Cu toate acestea, advertiserilor nu li s-a dat voie să se promoveze „în mișcare”, ci doar prin link-uri și imagini statice. Noua politică de publicitate a Facebook va aduce mult mai multă mișcare, mult mai multă viață și putere de persuasiune, care sigur îi va bucura pe cei ce au ales și vor alege în continuare acest mod ieftin și foarte bine targetat de a face publicitate, însă întrebarea este dacă aceeași bucurie vor resimți și cei aproximativ 665 de utilizatori activi zilnic ai rețelei și cei aproximativ 1,11 miliarde activi lunar.

Aceeași întrebare își pun și jurnaliștii de la Business Insider, citați de Pro Tv: “Există cineva în lume căruia îi plac spoturile care pornesc singure? Suntem curioși să vedem cum va reuși Facebook să implementeze aceste reclame, fără să distrugă experiența utilizării rețelei sociale“.

Piața publicitară online din România, de 1400 de ori mai mică decât cea din SUA, in 2012

Piața publicitară online din România a fost estimată, într-un studiu, intitulat ROADS, realizat de PwC România și IAB România, la 22,4 milioane de euro în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere de 7% față de anul 2011.

Chiar dacă această piață românească este în plină expansiune, iar atât companiile comerciale românești, cât și instituțiile media apelează la acest mod de reclamă, există diferențe uriașe față de piața online din Occident, precum cea din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania sau Franța.

Ca o comparație, piața online din România a fost în 2012 de aproximativ 1400 de ori mai mică față de cea din Statele Unite, de aproximativ 300 de ori mai mică față de cea din Marea Britanie și Japonia, de aproximativ 220 de ori mai mică față de cea din Germania.

În topul mondial al publicității online, Statele Unite ocupă detașat clasamentul cu un venit de 30,3 miliarde de euro în 2012, fiind urmată de Japonia  (6,2 miliarde de euro), Marea Britanie (6 miliarde de euro), Germania (5 miliarde de euro), China (4,8 miliarde de euro), Franța  (2,4 miliarde de euro), Canada (1,9 miliarde de euro) și Italia (1,4 miliarde de euro). În total, potrivit unui studiu pentru anul 2012, realizat de eMarketer, citat de site-ul paginademedia.ro, piața mondială de publicitate online a fost estimată la 78,5 miliarde de dolari (61 de miliarde de euro). Anul 2012 a fost dominat pe piața mondială de publicitate online de sectoarele telecomunicații, financiar și auto, iar cele mai populare formate digitale au fost cele embed, interuptive și de conținut sponsorizat.

Datele publicate în urma realizării studiului ROADS, în data de 14 mai 2013, au fost colectate de la 22 de companii românești, care reprezintă aproximativ 1.420 dintre site-urile existente în România.

Vrei să comunici cu vedetele? Facebook te taxează

Rețeaua de socializare  Facebook riscă să-și piardă un număr mare de utilizatori, dacă va fi aprobat un nou sistem prin care utilizatorii vor fi taxați pentru contactarea celebrităților care nu se află în cercul lor de prieteni.

În momentul de față serviciul se află în stadiul de testare, în Marea Britanie, sumele pe care utilizatorii ar trebui să le plătescă sunt  cuprinse între 71 de penny şi 11 lire sterline, în funcție de vizibilitatea celebrității , potrivit site-ului guardian.co.uk.

Compania Facebook a început testele încă din decembrie în SUA și este în curs de desfășurare și în Marea Britanie. Dacă proiectul va fi un succes,  acesta ar putea fi extins și în alte cele 36 de țări printre care se numără și România.

În paralel, în luna ianuarie compania americană a stârnit încă o dată indignarea utilizatorilor, prin introducerea unei taxe de 100 de dolari pentru contactarea celor mai importante celebrități. Pe lista acestora se afla și fondatorul rețelei, Mark Zuckerberg.  Mai târziu, Facebook a renunțat la această taxă, dar utilizatorii din SUA continuă să fie taxați cu 1 dolar,  5 sau 15 dolari pentru acest procedeu.

În luna decembrie, când a început să fie testat acest sistem, într-un comunicat de presă, referitor la Facebook, se preciza: “Impunerea unui cost financiar celui care trimite mesajul ar putea fi cea mai eficientă cale de a descuraja mesaje nedorite şi de a facilita mesajele relevante şi utile”. Facebook a mai precizat că doar utilizatorii – persoane fizice vor putea folosi acest serviciu, astfel încât companiile mari și foarte importante să nu poată transmite cantități mari de mesaje către grupuri de utilizatori.

După câteva luni, Facebook a început să testeze un serviciu separat în care utilizatorii trebuie să achite 7 dolari pentru creșterea vizibilității propriilor postări prin contactele de pe site.

Rețeaua ce a depășit deja 1 miliard de utilizatori activi lunar, au deja şi o serie de iniţiative privind reclama şi comerţul online.

La începutul lunii aprilie , fondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, a prezentat Facebook Home, o nouă aplicație prin care permite integrarea platformei reţelei de socializare în smartphone-uri dotate cu sistemul de operare Android, al Google.

Taxe pentru conținutul online, un nou trend?

În ultimii ani, presa online a avut parte de o evoluție fără precedent, în defavoarea presei scrise. În timp ce, varianta online a unui ziar este accesată de aproximativ 30 de milioane de utilizatori în fiecare lună, tirajul printat al aceluiași ziar este de zece ori mai mic, respectiv 2,4 milioane de copii. (potrivit gandul.info)

În acest context, cele mai importante publicații din Marea Britanie, „The Sun” și „The Daily Telegraph” au anunțat introducerea unei taxe pentru accesarea conținutului online.

„The Sun”, deținut de magnatul Rupert Murdoch, anunță că va introduce o taxă începând cu cea de-a doua jumătate a lui 2013 și motivează decizia luată, afirmând că actuala strategie, cea de a permite acces gratuit milioanelor de cititori la conținutul ziarului, nu mai este sustenabilă.

Tony Gallagher, editor la „The Telegraph” declara: „Vrem să dezvoltăm o relație apropiată cu cititorii noștri din mediul digital”. Astfel, pentru a-și atrage cititorii, cele două ziare vor oferi mai multe tipuri de abonamente, precum și acces liber la douăzeci de articole, în fiecare lună. Taxa aplicată va fi de 1,99 lire sterline pe lună, respectiv 20 de lire sterline pe an (aproximativ 23 de euro pe an). Înainte de a cere o taxă, cititorilor li se va permite să testeze gratuit site-ul timp de o lună.

Acest sistem de taxare a fost deja introdus la mai multe publicații din Statele Unite ale Americii. Printre acestea, se numără „Wall Street Journal” și „The New York Times”.

Dacă „The Sun” și „The Daily Telegraph” vor oferi acces gratuit la 20 de articole pe luna, „The New York Times” limitează și mai mult accesul la conținutul său online, oferind doar 10 articole. Această decizie va fi pusă în aplicare începând cu luna aprilie.

În ceea ce privește România, în prezent, sunt puține publicații care au introdus această taxă, cotidianul „Ziarul de Iași” fiind prima publicație locală cu ediție pdf care poate fi accesată contra cost, în urma unui abonament de 13 lei.

Unul dintre cei mai importanți jurnaliști din România, Cristian Tudor Popescu, consideră că publicaţiile vor pierde dacă vor încerca să aplice taxe pentru conţinutul online. „Nu e nicio şansă! Cititorii se vor duce la cei care nu vor taxa, iar o înţelegere generală, în urma căreia toată lumea să impună taxe, nu e posibilă”, declara acesta. Jurnalistul susține că nu ne aflăm într-un moment economic potrivit pentru o astfel de taxă: „În România, conştiinţa plăţii pentru un serviciu nu există. Mai ales în această perioadă, în care oamenii nu au bani. Haideţi să încercăm acest lucru măcar într‑un moment de boom economic”.

Deși momentul nu pare a fi favorabil pentru România, publicațiile internaționale încearcă să exploreze această oportunitate, sperând să lanseze un trend pentru alte publicaţii, dar şi să-şi educe cititorii în această direcţie.

Producătorii români plătiţi de Youtube

După ce a devenit una dintre cele mai populare platforme de divertisment prin care oamenii pot interacţiona, viziona şi încărca conţinut video, Youtube îşi va lansa versiunea şi în limba română.

Evenimentul se va desfăşura prin intermediul grupului american Google, care pregăteşte un serviciu mult aşteptat, având un mare interes pentru cei aproximativ 7.900 de compozitori români care urmează să fie plătiţi pentru videoclipurile încărcate pe acest site, în baza unui contract semnat, pe 6 martie, între Google Ireland Limited şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (UCMR-ADA).

„Prin intermediul acestui contract, UCMR-ADA a obţinut pentru membrii săi dreptul de a colecta remuneraţii, pentru utilizările operelor muzicale pe internet, pe site-ul Youtube, prin streaming”, se spune în anunţul UCMR-ADA, pentru agenţia de presă Mediafax.

Organismul de gestiune a drepturilor de autor îşi anunţă membrii că „data intrării în vigoare a autorizaţiei-licenţă neexclusivă este data lansării platformei YouTube-România”. „Această dată este stabilită de partenerii noştri de la Google, iar modalitatea de comunicare către public va fi, cu siguranţă, una de impact mediatic”, precizează UCMR-ADA.

Reprezentanţii Google România au declarat: „Ne bucurăm să aducem noi servicii pentru utilizatorii şi companiile din ţara noastră, pentru a înlesni accesul la cât mai mult conţinut local, dar momentan nu avem mai multe detalii să oferim”.

Poate că numărul în sine nu pare atât de ieşit din comun având în vedere notorietatea de care se bucură site-ul de video-sharing, însă reţeaua Youtube a ajuns să se laude cu cifra colosală de peste un miliard de utilizatori unici care vizitează site-ul în fiecare lună, număr care reprezintă 1/7 din populaţia planetei.

Mai mult decât atât, aproximativ una din două persoane care intră pe internet accesează Youtube, astfel reprezentanţii Google apreciază faptul că dacă audienţa Youtube ar forma o ţară, aceasta ar fi al treilea ca mărime din lume, după China şi India.

Raportându-ne la activitatea celor un miliard de utilizatori în reţeaua Youtube, aceştia vizionează peste 4 miliarde de ore (aproape jumătate de milion de ani) de conţinut video pe lună şi peste 72 de ore sunt încărcate în fiecare minut.

Partea cea mai interesantă constă în faptul că ne putem uşor imagina cât de des este accesat acest site dacă 70% din traficul Youtube provine din afara Statelor Unite ale Americii, ceea ce denotă că reţeaua de video sharing s-a extins rapid în toată lumea. Acest lucru i-au determinat pe „coloşii” americani să lanseze versiuni pentru ţările cu cele mai multe accesări, printre care se numără şi România.

Accesibilitatea conținutului jurnalistic online

Presa scrisă pierde teren în materie de cititori în favoarea presei online din cauza interesului crescut al cititorilor privind exprimarea opiniei personale. Acest fapt se datorează atenţiei care se acordă nevoilor abonaţilor unei publicaţii şi libertăţii de exprimare a fiecărui cititor în parte. Astfel, cititorii pot socializa unii cu alţii, chiar şi cu jurnaliştii care sunt autorii articolelor care le-au stârnit interesul, lucru care nu ar fi fost posibil de realizat în presa scrisă.

Presa online nu informează doar cititorul, ci îi oferă şi oportunitatea de a face o schimbare, de a corecta “profesorii” care încearcă să-l educe. Vorbim despre o nouă eră unde cuvântul cititorului are o putere mai mare decât a presei propriu-zise.

Conform unui studiu realizat de doi doctoranzi în domeniul Ştiinţele Comunicării, Tasenţe Tănase şi Ciacu Nicoleta, la care s-a făcut referire pe site-ul oficial EJO şi publicat în “Revista de Comunicare şi Marketing” a Universităţii “Andrei Şaguna” din Constanţa, ziare high-quality precum Adevărul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, au înregistrat scăderi drastice privind exemplarele tipărite, aproximativ 25% şi 56%, dar au avut o creştere de 40-50% în mediul online, înscriindu-se, astfel, în trendul mondial al declinului presei tipărite şi al ascensiunii presei online. În acest context, se aduc în discuţie din ce în ce mai des mijloacele de venit ale unui ziar pe internet.

În SUA, s-au realizat deja câteva studii importante de impact cu privire la publicitatea de internet şi modurile de achiziţie a spaţiilor publicitare. Printre acestea, putem aminti un studiu realizat de ziarul The Atlantic, în care se relevă faptul că valoarea pieţei de publicitate în print scade anual, în timp ce valoarea presei online creşte, lucru ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani. Publicitatea online a crescut cu 2,12 miliarde de dolari, în timp ce publicitatea în print a scăzut cu 2,57 miliarde de dolari.

Pentru fiecare dolar câştigat din online, un publisher a pierdut 16 dolari din print, în anul 2012, în timp ce în 2011, printul pierdea 10 dolari la 1 dolar câştigat online.

Ziarul The Washington Post urmăreşte să treacă la următorul nivel, la plata conţinutului online al acestei publicaţii. Deşi alte publicaţii rivale au făcut dinainte acest pas (Wall Street Journal, USA Today, New York Times şi Los Angeles Times), publicaţia a respins întotdeauna introducerea plăţii pentru articolele oferite, lucru ce urmează să se schimbe, datorită pierderilor de 45,5 milioane de dolari.

Steven Mufson, de la The Washington Post, a confirmat că publicaţia va introduce o taxă pentru conţinutul online pentru utilizatorii care vor citi un anumit număr de articole. Până în acest moment, conducerea ziarului nu a hotărât care va fi preţul pentru accesarea conţinutului online al The Washington Post. Mufson spune, însă, că cititorii vor fi taxaţi pentru conţinutul online după ce vor citi gratuit 20 de articole.

Jurnalismul şi publicitatea se apropie rapid de Web 3.0

Cu toţii am auzit de Web 1.0 şi de Web 2.0, dar nimeni nu stie cu exactitate cum şi când s-a făcut această trecere, dar mai ales de ce.

Web 1.0 este prima fază de dezvoltare a Internetului, a cărui principiu de comunicare nu se diferenţia cu nimic faţă de mass-media tradiţionale: comunicarea era tot unidirecţională şi publicul nu avea mecanisme prin care să genereze feedback emiţătorului. De asemenea, Web 1.0 oferea platforme de difuzare (nu de comunicare) doar celor care aveau cunoştinţe necesare în domeniul IT. În fapt, construcţia unui site era o întreagă inginerie informatică şi doar puţini puteau deveni emiţători ai informaţiei.

Prima adevarată revoluţie a Internetului şi a comunicării în masă prin Noile Media s-a realizat la începutul mileniului al III-lea când Web 1.0 a trecut la o nouă fază a evoluţiei, şi anume Web 2.0. Această treaptă a însemnat, în accepţiunea lui Horia Mihai Bădău, ca fiind eliberarea de sub “asuprirea tehnologiei” (Bădău, Horia Mihai, Tehnici de comunicare în Social Media, Editura Polirom, Iaşi, 2011, p. 25.). Mai mult decât atât, Web 2.0 a fost supranumit “internetul utilizatorilor” dezvoltându-se un nou model de comunicare în masă, caracterizat printr-un grad ridicat de interacţiune între emiţător/emiţători şi publicul online. O altă caracteristică esenţială a Web 2.0 este “accesbilitatea”; oricine a putut participa la partajarea de informaţie şi conţinut, nu numai specialiştii IT sau web-designerii, aşa cum se întâmpla în cazul Web 1.0. Într-o altă accepţiune, acest concept reprezintă evoluţia internetului de la un depozit de informaţii şi tehnologii de comunicare (reprezentat de site-uri), care erau forme greoaie de comunicare, la un spaţiu de comunicare simetrică (platformă care ajută la transferul de cunoştinţe şi conversaţii unde oamenii se pot întâlni şi organiza cu uşurinţă).

În ceea ce priveşte Web 3.0, unii consideră că această etapă de evoluţie a început. Specialiştii domeniului consideră însă că încă nu suntem pregătiţi nici tehnologic, dar nici din punct de vedere al comportamentului de consum să evoluăm în această etapă. Unii consideră că tehnologia internetului mobil prin smartphone-uri ar reprezenta această evoluţie, însă putem constata că principiile de comunicare nu se schimbă. Tot despre Social Media vom vorbi, tot despre conţinut generat de utilizatori, tot despre accesabilitate, tot despre flux de informaţii, tot despre comunicare bidirecţională, tot despre “puterea utilizatorului”.

Alţii pun această schimbare pe seama apariţiei dispozitivelor cu touch-screen, însă, atât evoluţia de la Web 1.0 la Web 2.0, cât şi evoluţia la Web 3.0 nu s-a gândit prin prisma schimbării canalelor de comunicare în masă sau a tehnologiilor noi apărute, ci prin prisma schimbărilor ce ţin de principiile de comunicare. Şi în cazul dispozitivelor cu touch-screen putem observa că principiile de comunicare rămân la fel: socializare, biredirecţionalitate, reţea.

Aşadar, specialiştii în comunicarea online consideră că adevărata trecere a internetului şi a comunicării se va face atunci când web-ul (ca “maşinărie” programată) “va învăţa în permanenţă ce place şi ce nu fiecărui utilizator. Site-urile vor face un profiling permanent si vor afişa fiecărui utilizator informaţiile pe care acesta se aşteaptă să le vadă”. Acest lucru înseamnă că revoluţia Web 3.0 va consta în selectarea informaţiilor de către “maşinărie” conform tendinţelor comportamentale ale consumatorului de informaţie. Noua etapă de evoluţie va reprezenta trecerea de la faza de comunicare bidirecţională între advertiser/jurnalist/comunicator şi utilizator la faza în care utilizatorii (consumatorii) au spus ce au avut de spus despre ei şi preferinţele lor (în toată era web 2.0 / Social Meda), iar advertiserii şi jurnaliştii vor oferi exact informaţiile, produsele şi serviciile pe care consumatorii le aşteaptă şi mai ales aşa cum le aşteaptă.

Dacă e să rezumăm tot ceea ce am spus până acum, Web 3.0 va putea fi supranumit şi “Internetul ştie deja ce vrea clientul”.

Antena 3, finalistă New York Festivals International Television & Film Awards 2013

Antena 3 este singura televiziune din România nominalizată, anul acesta, în finala premiilor pentru cele mai bune filme şi programe TV din întreaga lume, acordate de New York Festivals.

Carmen Avram şi echipa emisiunii “În Premieră” au ajuns în finală cu materialul “Ultima frontieră“, la categoriile Docudrama şi Best Editing, și cu reportajul “Pe-un picior de iad” la categoria Best Camerawork.

Despre reportajul “Ultima frontieră” 

“Ultima frontieră”, anchetă realizată de Carmen Moise (reporter), Cristian Tamaş (imagine) şi Lenard Zsolt (montaj), spune povestea graniţei de vest a României, o veritabilă fortăreaţă ridicată de regimul comunist împotriva propriului popor, în încercarea de a opri exodul fugarilor spre Occident. A fost Zidul Berlinului pentru români, cu deosebirea ca acest “zid” a fost, de fapt, cea mai sângeroasă frontieră a Europei.

Despre reportajul “Pe-un picior de iad”

“Pe-un picior de iad”, realizat tot de Carmen Moise, Cristian Tamaş şi Lenard Zsolt, prezintă viaţa mizeră pe care o duc oamenii de la marginea oraşului Baia Mare. Ei locuiesc în case cu şobolani, fără curent, fără apă, fără bani, hrănindu-şi copiii cu mâncare găsită la gunoi, păstrând totuşi, în sărăcia lor inimaginabilă, dragostea faţă de o ţară de la care nu mai aşteaptă nimic.

În competiţia pentru cele mai bune producţii TV şi filme s-au înscris materiale din peste 50 de ţări, fiind prezente nume ca CNN, HBO, SPIEGEL TV, Showtime Networks, BBC Worldwide, Discovery, National Geographic ş.a..

Articolul a fost publicat în data de 31 ianuarie 2013, pe website-ul www.paginademedia.ro.

FACEBOOK lansează GRAPH SEARCH. Cum va funcţiona motorul de căutare

FACEBOOK lansează un motor de căutare de conţinut în cadrul propriei reţele de socializare, noul serviciu urmând să se numească “Graph Search”, anunţă preşedintele Consiliului de administraţie al companiei, Mark Zuckerberg.

“Noul serviciu le va permite utilizatorilor FACEBOOK să efectueze căutări naturale de conţinut în cadrul reţelei de socializare”, a spus Zuckerberg, conform BBC News online. Citeşte mai mult

Reporterul Pro TV Vitalie Cojocari, printre câştigătorii concursului Reporter European 2012

Reporterul Pro TV Vitalie Cojocari este unul dintre câştigătorii ediţiei pe 2012 a concursului “Reporter European”, organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene şi de Biroul de Informare al Parlamentului European în România, potrivit site-ului instituţiei.

Concursul “Reporter European” – ediţia anului 2012 – s-a adresat jurnaliştilor şi bloggerilor care, pe parcursul anului trecut, au abordat una dintre cele trei teme: impactul fondurilor europene în România, reforma politicii agricole comune şi Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii. Participanţii au avut posibilitatea să-şi înscrie materialele într-una din cele trei secţiuni: presă video, presă audio şi presă scrisă şi online, în timp ce la dispoziţia bloggerilor a fost pusă o categorie specială, intitulată “blogger european”. Citeşte mai mult

Pagina următoare »