“Ne va ucide sau ne va face mai puternici?” Cum a tratat presa europeană subiectul Brexit

July 28, 2016 • Arii de acoperire, Headlines, Ultimele articole • by

Ziarele europene au exprimat, în proporţie covârşitoare, o atitudine negativă în legătură cu votul britanicilor de a ieşi din Uniunea Europeană (UE), conform unui studiu realizat pe mass-media din 14 ţări, în săptămâna care a urmat referendumului din Marea Britanie. Cele mai multe articole au prezentat Brexitul ca fiind rău pentru Uniunea Europeană, dăunător intereselor naţionale proprii şi, de asemenea, destructiv pentru Marea Britanie. Articolele care au analizat posibilitatea ca şi alte ţări să urmeze exemplul britanicilor de a părăsi UE au tras concluzia aproape în unanimitate că această soluţie nu ar fi benefică pentru interesele naţionale.

Una dintre temele recurente a fost aceea că Brexit-ul evidenţiază doar nişte probleme reale (şi mai vechi) ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, majoritatea punctelor de vedere, din toate spectrele politice, susţine mai degrabă reforma Uniunii, mai degrabă  decât acceptarea unui eşec. În plus, cele mai multe publicaţii exprimă la unison părerea că Uniunea va avea mai multe probleme după ieşirea Marii Britanii (81 de articole, faţă de 14 care susţin contrariul). Un ziar unguresc afirmă chiar faptul că UE va fi doar un “deşeu” fără Marea Britanie. Rusia a fost singura ţară care a avut mai multe articole pozitive decât articole negative despre efectele Brexit.

Observatorul European de Jurnalism (EJO) a realizat o analiză de conţinut pe ediţiile pe hârtie a trei dintre cele mai importante ziare din fiecare dintre cele 12 state europene plus Statele Unite ale Americii, pe o perioadă de 7 zile, din 25 iunie în 1 iulie. Au fost urmărite în cercetare 1638 de articole despre subiectul Brexit. Acestea au fost  publicate în ziare reprezentând cât mai fidel o abordare completă a spectrului politic din fiecare stat sau publicuri țintă cât mai diverse. Ţările care au luat parte la cercetare sunt: Albania, Elveţia, Germania, Italia, Letonia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Rusia, Ucraina, Ungaria şi Statele Unite ale Americii. Într-o analiză  complementară, 489 de articole din ziarele britanice apărute în aceeaşi perioadă au fost introduse şi ele în cercetare.

 

Observatorul European de Jurnalism a analizat peste 2100 de articole publicate în 14 țări, în săptămâna imediat următoare referendumului din Marea Britanie.

 

Codarea a fost realizată folosind tema predominantă de încadrarea a fiecărui articol, iar articolele au fost considerate negative (anti-Brexit), pozitive (pro-Brexit) sau neutre din mai multe perspective: impactul pe care Brexitul îl va avea asupra UE și asupra intereselor naţionale ale fiecărui stat în parte, fie că este membru sau nu al Uniunii Europene; dacă UE este mai puternică sau mai slabă fără Marea Britanie; dacă membrii UE doresc să plece sau să rămână în Uniune; și, în fine, din perspectiva impactului pe care Brexitul îl va avea asupra Marii Britanii.

 

Rezultate

În total 56% dintre articolele analizate din presa europeană şi americană au fost catalogate drept anti-Brexit. Doar 8% au fost pro-Brexit şi 36% au fost neutre.

În Marea Britanie, dintre cele trei ziare introduse în cercetare (The Telegraph, Guardian şi Daily Mail), două susţinuseră înainte de referendum campania pentru ieşirea din UE. Cu toate acestea, acoperirea post-referendum a fost în majoritate anti-Brexit (39%), 27% pro-Brexit şi 34% neutră.

Ziarele europene şi americane, indiferent de orientarea politică, au scris despre “surpriza imensă” şi despre “dezamăgirea” provocată de rezultatul referendumului. Dacă ziarele de stânga au fost mai vizibil în favoarea UE şi mai critice în legătură cu efectul pe care referendumul îl poate avea (în speţă că ieşirea Marii Britanii din UE poate distruge uniunea), ziarele de dreapta au avut şi ele în general o atitudine negativă despre Brexit, în ciuda faptului că tonul acestora a fost mai degrabă unul de înţelegere a raţiunilor care au stat în spatele deciziei britanicilor de părăsi Uniunea.

 

Va avea Brexitul efecte pozitive pentru Marea Britanie sau pentru UE? Majoritatea ziarelor consideră că efectele vor fi negative.

Germania şi Italia: UE trebuie să se reformeze

Membri fondatori ai UE, Germania şi Italia au publicat cele mai multe articole despre rezultatele referendumului. În Germania au apărut 252 de articole în cele şase zile dintre 5 iunie şi 1 iulie (nu au existat ediţii de duminică) în cele trei ziare analizate Süddeutsche Zeitung, BILD şi Frankfurter Allgemeine (FAZ). Cele mai multe dintre articole (62) au susţinut că ieşirea britanicilor din UE va avea un impact negativ asupra Regatului Unit, unul singur susţinând contrariul. 40 de articole au explicat faptul că Brexitul va avea un impact negativ asupra Uniunii Europene, faţă de 4 care îl considerau un lucru benefic pentru UE.

În FAZ, un cotidian conservator de top, Brexitul este descris ca fiind o criză majoră a Uniunii Europene. “Fiecare comentariu, fără excepţie, a fost foarte critic la adresa politicilor uniunii şi a deciziilor luate de UE în trecut. Necesitatea reformării UE a fost un laitmotiv”, a spus Gordon Wüllner, cercetător la Erich Brost Institute, partener al EJO în Germania.

În Italia au fost publicate 249 de articole în Corriere della Sera, La Repubblica şi Il Giornale, dintre care cele mai multe (132) au fost negative, 29 pozitive şi 88 neutre.

În ciuda poziţiei anti-Brexit manifestată de ziarele quality din vestul Europei, una dintre cele mai entuziaste manifestări pro-Brexit aparţine jurnaliştilor de la un cotidian popular de dreapta din Italia, Il Giornale (deţinut de familia lui Silvio Berlusconi).

Il Giornale a descris în mod repetat Brexitul ca fiind o victorie a poporului împotriva ierarhiilor Uniunii. Ziarul a publicat 20 de articole care au catalogat ieşirea britanicilor drept pozitivă, opt care au văzut un posibil efect negativ (în special din perspectiva impactului economic pe care l-ar putea avea asupra Italiei) şi 17 articole neutre. De altfel, acest cotidian a publicat şi două dintre cele patru articole apărute în toate ţările incluse în cercetare care au discutat posibilitatea ca ţara lor să urmeze Marea Britanie în afara UE. Celelalte două au apărut în ziarul german FAZ şi în cel portughez Público.

În general, acoperirea mediatică din presa tabloidă şi ziarele populare a fost mai superficială şi s-a concentrat în special pe subiecte precum imigraţia, rasismul şi muncitorii imigranţi din Marea Britanie.

 

Europa Centrală şi de Est: “Decizie dezastruoasă”

Ţările est-europene, inclusiv cele mai noi membre ale Uniunii, precum şi ţările care speră să adere precum Albania, au avut şi ele o abordare predominant negativă cu privire la Brexit. Presa din Cehia a publicat 84 de articole anti-Brexit din totalul de 118, inclusiv şase articole care explicau de ce nu este o idee bună ca ţara lor să-i urmeze pe britanici în afara UE. Doar cinci articole din presa cehă au analizat aspecte pozitive ale rezultatului referendumului, iar 29 au fost neutre.

Multe ţări est-europene au ridicat problema cetăţenilor lor care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie sau a celor care şi-ar dori să lucreze acolo, dar aceasta nu a fost tema dominantă a acoperirii mediatice. Implicaţiile mai ample ale referendumului au fost dezbătute pe larg. În Polonia doar Fakt, ziar tabloid, a descris pe larg agresiunile asupra cetăţenilor polonezi care trăiesc în Marea Britanie, care au avut loc după vot. Citatul din titlul nostru este dintr-un ziar polonez, Gazeta Wyborcza.

În Letonia, interesul jurnaliștilor a fost plasat pe aspectele economice, în discutarea situaţiei cetăţenilor letoni din Marea Britanie.

Ziarele româneşti au abordat subiectul muncitorilor imigranţi din Regatul Unit, dar au publicat şi multe articole analitice despre rolul viitor pe care România ar trebui să îl joace în Uniune. Deși au fost mai  multe articole care au prezentat contextul politic și social din Marea Britanie, cea mai mare atenție a fost îndreptată asupra efectelor la nivel european, după vot: cum se va schimba Uniunea Europeană și cum vor fi forțați britanicii să iasă din UE.

Cele mai multe articole româneşti au utilizat un ton negativ pentru a descrie rezultatul votului, folosind expresii precum “decizie dezastruoasă” sau “veste şocantă”, ceea ce era de așteptat, având în vedere că românii sunt unii dintre cei mai optimiști susținători ai Uniunii Europene, așa cum au arătat sondajele de opinie din ultimii ani.

Presa maghiară a căzut de acord în mare parte că Uniunea Europeană are nevoie de reformă, dar a abordat problema diferit în funcţie de orientarea politică a ziarului luat în discuţie. “În Magyar Idők, ziar de dreapta, articolele care au arătat ‘înţelegere’ faţă de tabăra Brexit au trecut în prim-plan, în conformitate cu poziţia oficială a guvernului maghiar şi cu declaraţiile primului-ministru”, a declarat dr. Márta Bencsik de la Mertek Media Monitor, partener al EJO în Budapesta. “Aceste articole au motivat în principal decizia prin politicile UE pentru imigraţie, considerate complet inadecvate”.

Ziarul de stânga maghiar, Népszabadság, a susţinut necesitatea ca premierul Victor Orban să înceteze declaraţiile anti-UE, pentru că Uniunea are nevoie mai degrabă să fie întărită, decât să fie denigrată.

Cele mai multe articole din Ungaria (51 din 83) au fost negative, opt au susţinut Brexitul, iar 24 au fost neutre.

 

Dintre toate țările studiate, Rusia se detașează în mod clar: 11% dintre articole sunt anti-Brexit, 54% sunt neutre iar 35% sunt pro-brexit.

Portugalia aşteaptă sancţiuni de la UE dar vrea să rămână

Portugalia, membră în Uniunea Europeană din 1986, a fost ameninţată cu sancţiuni pentru că nu s-a încadrat în targetul bugetar pentru anul trecut. Cu toate acestea, presa portugheză a fost în general anti-Brexit şi pro-UE. Percepţia generală  a fost aceea că ieşirea Marii Britanii din UE va dăuna intereselor economice ale Portugaliei (17 articole) şi că va avea efecte negative asupra turismului şi asupra muncitorilor portughezi din Regat.

Un singur articol din174 a pledat pentru ieşirea Portugaliei din UE, în vreme ce alte şapte au susţinut rămânerea.

 

Despre rolul Rusiei și optimismul rusesc. Și despre Moldova

Dintre toate cele 13 ţări analizate, Rusia a fost singura care nu a avut articole prin care să se susţină un posibil efect negativ al Brexit asupra intereselor naţionale. În schimb, din 52 de articole, 13 au arătat de ce ieşirea britanicilor din Uniune va fi benefică pentru Rusia, 12 dintre acestea apărând într-o singură sursă, Regnum, ziar conservator pro-Putin.

Articolele care au inclus rolul Rusiei în afacerea Brexit au apărut cu preponderenţă în mass-media est-europeană dar şi în presa americană (21 dintre cele 186 de articole americane analizate au menţionat Rusia). Perspectiva generală a fost aceea că Rusia va beneficia de pe urma rezultatului referendumului, pentru că sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei vor fi mai greu de impus fără sprijinul englezilor. “UE dezbinată este bună pentru Rusia” a fost doar unul dintre comentariile similare apărute într-un ziar polonez, Gazeta Wyborcza.

În ceea ce priveşte acoperirea mediatică internă din Rusia, jurnaliştii s-au limitat la “ştiri scurte despre evenimente legate de Brexit fără prea multe comentarii de autor sau analize contextuale”, a explicat Andrejs Berdnikovs, editor al EJO Rusia. Berdnikovs a susţinut că mass-media s-a comportat selectiv, în ciuda faptului că declaraţiile politice explicite au fost evitate. “Decizia utilizării anumitor citate în detrimentul altora a fost luată în principal din perspectiva ideologiei fiecărui produs media în parte. Astfel, conservatorul Regnum a creionat mai degrabă o atmosferă de confuzie prezentă între politicienii europeni, în încercarea de a-i face pe pro-europeni să pară naivi şi triviali (‘Moldova ar trebui să-și intensifice eforturile pentru integrarea europeană, pentru că aceasta le va aduce cetățenilor moldoveni bunăstare, solidaritate socială, legi bune și respect’) şi pe eurosceptici, înţelepţi şi spirituali (‘EU este un proiect care are un trecut, dar nu are nici un viitor’)” a spus Berdnikovs.

Portalul opoziţiei, Novaya Gazeta, a fost aproape în totalitate neutru în legătură cu Brexit-ul, cu o singură excepţie: manifestarea unor temeri legate de pericolul populismului de dreapta care prinde aripi în Europa. La fel, tabloidul Moskovskiy Komsomolets a avut o abordare ternă, fără a oferi perspective.

 

Elveţia: Brexitul este rău şi pentru Marea Britanie şi pentru Elveţia

Adeseori considerată un model de existenţă în afara Uniunii Europene, Elveţia nu este membră dar participă la piaţa unică europeană prin 120 de înţelegeri bilaterale şi păstrează un interes crescut pentru politicile Uniunii. Cele mai multe articole din cele trei ziare elveţiene analizate au fost negative în legătură cu Brexit-ul, 60 dintre el sugerând că ieşirea va fi rea pentru englezi faţă de unul singur care a afirmat contrariul.

Ziarul liberal de stânga Tagesanzeiger, precum şi cel liberal de dreapta NZZ au abordat perspectiva negativă, dar din unghiuri diferite. Conform lui Filip Dingerkus de la University of Applied Sciences din Winterthur, care a condus cercetarea, Tagesanzeiger a descris votul britanicilor ca pe o ameninţare la unitatea europeană, în vreme ce NZZ a susţinut că rezultatul referendumului indică doar problemele UE.

În ciuda unui optimism iniţial manifestat de politicieni conform cărora ieşirea britanicilor ar putea îmbunătăţi poziţia Elveţiei în negocierile cu Uniunea Europeană, principala atitudine a presei a fost că nu va exista o modificare substanţială a respectivei poziţii. 21 de articole din 187 au explicat că economia elveţiană nu va beneficia de pe urma Brexit-ului, în vreme ce doar şapte au considerat că acest lucru s-ar putea întâmpla.

 

Statele Unite: atitudine negativă nuanţată

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acoperirii mediatice a subiectului Brexit de către mass-media americană a fost volumul de materiale dedicate referendumului de cele mai importante două ziare naţionale americane. “Subiectul Brexit a generat ştiri de primă pagină zile în șir, o poziţionare ciudată a reflectoarelor presei centrale americane asupra unor probleme europene”, a spus Scott Maier, de la University of Oregon.

Din cele 186 de articole publicate de Wall Street Journal (WSJ), New York Times şi New York Post, în săptămâna de după referendumul britanic, 31 au argumentat că ieşirea britanicilor din UE va fi rea pentru Europa, două au susţinut contrariul, iar 39 au fost neutre. Comentatorii americani au fost mai echilibraţi în ceea ce priveşte impactul pe care rezultatul referendumului îl poate avea asupra intereselor naţionale ale Statelor Unite, cu opt articole care susţinea că acesta ar putea fi benefic şi şase care afirmau că va fi negativ.

Ştirile care poziţionează subiectul Brexit într-o lumină pozitivă sunt puţine în WSJ şi New York Times, dar acoperirea media se poziţionează undeva  “între un ton neutru şi unul negativ” afirmă Maier. “Poveştile negative au descris mai degrabă realităţi externe – pieţe în prăbuşire, insecuritate economică, tumult politic – decât puncte de vedere partizane. Foarte puţine articole au fost explicit de opinie, chiar şi analizele fiind surprinzător de nuanţate şi echilibrate”, a adăugat acesta. Chiar şi cotidianul tabloid analizat, New York Post, aparţinând magnatului Rupert Murdoch, a fost “copleşitor de echilibrat” afirmă Maier.

Tema dominantă a acoperirii media oferită de New York Times a fost legată de consecinţele negative pe care ieşirea din UE le va avea asupra Marii Britanii în sine. 17 dintre cele 64 de articole au intrat în această categorie. Tonul negativ este reflectat şi de titlurile care includ cuvinte precum teamă, furie, frustrare, haos, panică, agitaţie, revoltă populistă, confuzie.

Un editorial publicat a doua zi după referendum în NYT şi intitulat “Un strigăt de furie şi frustrare”, explică: “Senzaţia de aşteptare a unui dezastru nu este acelaşi lucru cu dezastrul în sine. După tot ce s-a scris despre ce s-ar putea întâmpla sau se va întâmpla dacă britanicii aleg să părăsească Uniunea Europeană, nimic nu se poate compara cu şocul şi confuzia resimţite vineri [imediat după vot], de Marea Britanie şi de întreaga lume”.

 

Pentru cercetătorii de media, acest tip de analize comparative a modului în care mass-media prezintă aceeași realitate indică felul în care opinia publică din fiecare țară se poziționează în raport cu un anumit eveniment. Două teorii de media, cea a setării agendei publice de către mass-media (agenda setting) și cea a încadrării discuției pe o anumită temă (framing) sunt de obicei folosite în analizele comparative de acest gen.

”Modul în care a fost prezentat votul din Marea Britanie în cadrul referendumului asupra ieșirii din Uniunea Europeană indică poziționarea principalilor actori politici și a liderilor de opinie din fiecare țară și eventualele evoluții ale politicilor naționale, în legătură cu Uniunea Europeană”, spune Raluca Radu, coordonator EJO România.

 

Despre proiect:

Acest articol este primul dintr-o serie care va analiza modul în care mass-media prezintă subiectul Brexit și impactul acestuia asupra UE și asupra Europei.

 

Metodologie:

Acest proiect a fost realizat de universități din Europa și SUA. Echipa EJO România este formată din cadre didactice ale Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București.

Articolele au fost codate în funcție de tema dominantă, identificată în titlu și în primele cinci paragrafe. În fiecare țară au fost alese trei ziare în varianta pe hârtie, în funcție de influența lor și de opiniile politice prezentate. Acolo unde a fost posibil, a fost ales un cotidian de stânga, unul de dreapta și un cotidian popular/ tabloid. În unele țări, cercetătorii au spus că nu poate fi identificată o culoare politică dominantă, deoarece acesta se schimbă în funcție de partidul la putere, la un moment dat. Dacă au existat ediții de duminică, în perioada 25 iunie-1 iulie, au fost și acestea codate.

În Letonia și Ucraina au fost mai puține ediții, din cauza unor sărbători naționale.

Singurele publicații online analizate au fost cele rusești, deoarece codarea a fost făcută din Letonia.

 

Autori și cercetători

Articol scris de Caroline Lees, autor și coordonator, editor al Observatorului European de Jurnalism (EJO) în limba engleză, Reuters Institute for the Study of Journalism, University of Oxford

 

Colaboratori

Rrapo Zguri, EJO Albania

Tina Bettels-Schwabbauer, Anna Carina Zappe și Gordon Wüllner, EJO Germania

Filip Dingerkus, Zurich University of Applied Sciences Winterthur (ZHAW)

Philip Di Salvo , EJO în limba italiană (pentru Italia și Elveția)

Liga Ozolina, EJO Letonia

Adam Szynol & Michał Kuś, EJO Polonia

Ana Pinto Martinho, EJO Portugalia

Sandra Stefanikova, EJO Republica Cehă

Antonia Matei, Anamaria Neagu & Oscar Stănciulescu, EJO România

Andrejs Berdnikovs, EJO Rusia

Halyna Budivska, EJO Ucraina

Gabor Polyak, EJO Ungaria & Márta Bencsik, Mertek Media Monitor, Hungary

Scott Maier, Thomas Schmidt și Damian Radcliffe, University of Oregon, SUA

 

Sara Bellicini – grafice

Imagine: Headline of the London Evening Standard, autor Democracy International, Creative Commons 2,0

Traducere în română de Anamaria Neagu

 

Ziarele analizate

Albania: Mapo, Shqiptarja.com (ediția pe hârtie), Panorama; Elveția : Tagesanzeiger, NZZ, Blick; Germania: Frankfurter Allgemeine Zeitung, Süddeutsche Zeitung și BILD; Italia: Corriere della Sera, La Repubblica și Il Giornale; Letonia: Latvijas Avīze, Diena, Vesti Segodņa; Marea Britanie: Guardian, Telegraph și Daily Mail (alături de edițiile de duminică); Polonia: Gazeta Wyborcza, Rzeczpospolita și Fakt; Portugalia: Correio da Manhã, Jornal de Notícias și Público; Republica Cehă: Mladá Fronta Dnes, Právo, Blesk; România: Adevărul, Evenimentul Zilei și Libertatea; Rusia: Regnum, Novaya Gazeta și Moskovskiy Komsomolets; Ucraina: “День” – Den, “Сегодня” – Segodnya, “Факты” – Fakty; Ungaria: Magyar Idők, Népszabadság și Blikk; Statele Unite: Wall Street Journal, New York Times și New York Post

 

În engleză: Will It Kill Us Or Make Us Stronger? How Europe’s Media Covered Brexit

În italiană: Come i media europei hanno scritto della Brexit

În germană: Brexit: So haben die Zeitungen in Europa berichtet

În poloneză: Raport EJO: „Zabije nas czy wzmocni?” – europejskie media wobec Brexitu

În letonă: “Tas mūs nogalinās vai padarīs stiprākus?” Kā mediji Eiropā atspoguļoja Brexit

În portugheză: Como os media europeus cobriram o Brexit

În ucraineană: “Це нас уб’є чи зробить сильнішими?” Як європейські медіа висвітлювали Brexit

În cehă: Brexit v evropských médiích. Zabije nebo posílí EU?

Print Friendly

Tags: , , , , ,

Send this to friend