Cazurile de santaj din presa ultimilor ani

July 2, 2013 • Arii de acoperire, Etică și deontologie, Libertatea presei, Politici mass media • by

 

Cazul presupusului șantaj Antena-RCS, soldat cu arestarea șefului Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, este unul răsunător, dar departe de a fi o excepție pe piața media din România. Șantajul de presă, o realitate banală în primii 15 ani după revoluție, a revenit puternic în atenția publicului după ce criza economică a lovit greu instituțiile de media. Cazul Liviu Man – Gazeta de Cluj de la mijlocul deceniului trecut stă mărturie că fenomenul nu a dispărut niciodată. În ultimii ani, fie că vorbim despre presa locală, fie despre cea centrală, acuzațiile se referă la același mecanism financiar: companii constrânse să dea publicitate sau alte avantaje în schimbul “clemenței” respectivelor instituții media. HotNews.ro a făcut inventarul celor mai cunoscute cazuri de șantaj din presa românească, în ultimii ani.  

Diverse organizații ale industriei de comunicare, precum BRAT sau IAA, avertizează de câțiva ani asupra riscului ca fenomenul șantajului de presă să escaladeze pe fondul crizei.

Doi ziariști ieșeni, condamnați cu suspendare pentru șantaj

În ianuarie 2013, doi jurnaliști din Iași au fost condamnați de Curtea de Apel Cluj la închisoare cu suspendare pentru șantaj, după ce au fost acuzați că între 2001 – 2004 au cerut mai multor persoane politice și oameni de afaceri bani pentru publicitate, amenințând că altfel vor scrie despre ei în ziar. Între părțile vătămate era și ministrul Relu Fenechiu. Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj, Claudia Ilieș, a declarat pentru Mediafax că instanța a condamnat doi jurnaliști de la ziarul “Bună Ziua, Iași”, fostul “Ziua de Iași”. “Astfel, Florin Asimionesei a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, condiționată de un termen de încercare de cinci ani, iar Alin Tocan la doi ani de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de patru ani. De asemenea, cei doi au fost achitați pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Sentința este definitivă”, a spus Ilieș

În ianuarie 2007, Relu Fenechiu a fost audiat la Judecătoria Cluj-Napoca în acest dosar, ca parte civilă. El a declarat în instanță că Florin Ghiocel Asimionesei și Alin Tocan i-au cerut, în 2004, 10.000 de euro publicitate în ziar. După refuz, spunea el, în ziar au apărut materiale denigratoare despre el, familia și firma sa.

În iulie 2010, jurnaliștii au fost achitați de Judecătorie, dar părțile vătămate au făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, instanță care a decis în iulie 2011 respingerea apelului. În martie 2012, s-a făcut recurs de către DNA și Relu Fenechiu, la Curtea de Apel Cluj. Alin Tocan a fost redactor-șef al ziarului “Ziua de Iași”, între timp retrăgându-se din presă, în timp ce Florin Asimionesei era patron al publicației “Bună ziua, Iași”.

Sorin Ovidiu Vîntu – arestat pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat pe 21 iunie 2012 la un an de închisoare cu executare în procesul de șantaj cu Sebastian Ghiță. Pe 23 mai 2011, Sorin Ovidiu Vîntu si Ion Ilie Cezar au fost trimiși în judecată, în stare de arest, pentru șantaj, de către procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu si Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin amenințare, pe Sebastian Ghiță să le dea suma de 150.000 de euro ori să accepte denunțarea unui contract cu scopul obținerii injuste, în folosul lor, de beneficii materiale cu consecința prejudicierii părții vătămate.

Constrângerea a fost realizată de către inculpați, prin amenințarea cu uciderea părții vătămate, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice. Mijloacele întrebuințate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părții vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpați, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit. Pe 1 mai 2013, Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la termen din Penitenciarul Bucuresti-Jilava.

Patron al ziarului “Atac la persoană” – acuzat că l-a șantajat printr-un contract de publicitate pe omul de afaceri Ioan Niculae

În septembrie 2011, presa centrală scria pe larg despre cazul fostului patron al ziarului “Atac la persoană”, Mihai Ghezea. Acesta a fost reținut de procurori pe 28 septembrie 2011 sub acuzația că l-ar fi șantajat printr-un contract de publicitate pe miliardarul Ioan Niculae, patronul Holdingului InterAgro și al echipei de fotbal Astra Ploiești. Ioan Niculae a declarat atunci pentru Mediafax: “Da, este o plângere mai veche de-a mea (n.r. împotriva lui Ghezea), dar nu doresc în acest moment să fac nicio altă declarație”.

InterAgro si “Atac la persoană” ar fi încheiat un contract de publicitate, una dintre clauzele contractuale fiind ca ziarul să se abțină de la a publica materiale care să aducă atingere sau să afecteze companiile lui Niculae sau imaginea sa personală. Valoarea contractului ar fi fost de 1.000 de euro lunar, la debut fiind plătit un avans pe trei luni.

După primele trei luni, Mihai Ghezea ar fi reziliat contractul și ar fi publicat un material jurnalistic ce viza viața personală a miliardarului. Rezilierea bruscă a contractului ar fi survenit ca urmare a faptului că Ghezea dorea majorarea sumei prevăzute în document. În luna iulie, patronul de la Astra Ploiești ar fi depus o plângere penală la poliție acuzându-l pe Ghezea de șantaj.

Judecătoria Sectorului 4 l-a pus în libertate, în aceeași zi, pe Mihai Ghezea. Instanța și-a motivat decizia prin faptul că ziarul “Atac la persoană” a prezentat o fotografie cu Ioan Niculae îmbrățișând o femeie, alta decât soția sa, la câteva zile după ce Mihai Ghezea l-a anunțat pe acesta că reziliază contractul de publicitate, dar acel articol nu a fost însoțit de amenințări, neputându-se reține șantajul.

Mihai Ghezea a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care Dan Diaconescu și Doru Parv sunt acuzați de șantajarea primarului comunei arădene Zarand, Ion Mot, precum și a omului de afaceri Paul Petru Tardea.

Stelian Negrea – Precedent pentru acuzațiile de șantaj la adresa Intact

În 2011, un fost angajat al trustului Intact, Stelian Negrea, a făcut o serie de declarații publice despre un departament de investigații sub directa supraveghere a fostului șef al Antena Grup, Codruț Sereș. Potrivit lui Negrea, departamentul avea drept scop să strângă informații “la comandă” despre diverse persoane și companii. “Mi s-au solicitat informații despre firme care aveau contracte de publicitate cu pro TV și nu cu Antena”, spunea, între altele, Stelian Negrea la CNA, într-o audiere ce a avut loc în acea perioadă.

Fost senior-editor al Antena 3, Stelian Negrea a făcut o serie de declarații pentru Evenimentul Zilei la începutul lunii mai 2011 despre faptul că “firmele care nu aveau contract de publicitate cu Intact riscau să fie ținta unor anchete de presă efectuate de un Departament de Investigații creat la cererea Cameliei Voiculescu și care se afla în subordinea lui Codruț Sereș, fost ministru al economiei”.

Pe 17 mai 2011, Negrea a prezentat la CNA o serie de înregistrări si mail-uri între el și Codruț Sereș, președintele Antena Group, pentru a arăta că i se comandau subiecte în cadrul unui departament de investigații al Intact. CNA nu a luat nicio decizie în urma audierii lui Stelian Negrea.

Pe 9 mai 2011, Intact Media Group anunța printr-un comunicat de presă că “a decis acționarea în judecată a domnilor Stelian Negrea și Florin Ciornei, precum și a cotidianului Evenimentul Zilei”.

În urmă cu patru zile, Stelian Negrea scria că pentru dezvăluirile din Evenimentul Zilei s-a ales cu “procese în instanță în care mi se cer pentru început 100.000 de euro (ce-i interesant este că trustul Intact a renunțat, pentru moment, la unul din cele două procese, tocmai în cel în care era și EVZ parte alături de mine), cu plângeri penale, cu delațiuni pe la Garda Financiară”.

Dan Diaconescu, acuzat de șantajarea unui primar și a unui om de afaceri

În octombrie 2010, patronul postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție în dosarul în care este acuzat de șantajarea primarului comunei arădene Zarand, Ion Mot, precum și a omului de afaceri Paul Petru Tardea.

În rechizitoriu se arata că în perioada mai – septembrie 2009 Dan Diaconescu, în calitate de asociat majoritar al SC Ocram Televiziune SRL și realizator de programe la postul de televiziune OTV, a exercitat acte repetate de amenințare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune menționat, cât și indirect, prin intermediul coinculpatului Parv Dorel-Petru, asupra unui primar al unei comune din județul Arad, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 euro. Amenințarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârșit tranzacții ilicite cu terenuri agricole aparținând cetățenilor comunei, păgubindu-i pe aceștia, că are o avere importantă obținută ilicit și că face trafic de influență pe lânga unii miniștri.

DNA precizează ca, în cursul lunii aprilie 2005, Diaconescu a exercitat acte repetate de amenințare, atât în mod direct, în cadrul emisiunii, cât și indirect, prin intermediul inculpatului Ghezea, realizatorul emisiunii ‘Semnal de alarmă’, difuzată pe același post de televiziune, asupra unui om de afaceri, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 de euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro. În vederea recuperării sumei care a reprezentat obiectul infracțiunii de șantaj, a fost instituit sechestru asigurator asupra unui imobil din municipiul Arad, aparținând inculpatului Parv, până la concurenta sumei de 30.000 de euro și 42.000 de lei.

În acest dosar, Dan Diaconescu și colaboratorul sau, Doru Parv, au fost arestați pe 23 iunie 2010 de magistrații Judecătoriei Sectorului 1. Pe 25 iunie 2010, la recurs, judecătorii Tribunalului București l-au eliberat pe Dan Diaconescu din arest, însă Doru Parv a rămas în detenție. Pe 5 august 2010, și Doru Parv a fost pus în liberate, având interdicție de a părăsi municipiul Arad, cu excepția situațiilor când este chemat de anchetatori, și interdicția de a se întâlni cu Dan Diaconescu și cu celelalte părti din dosar, direct sau indirect.

În prezent, dosarul este pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, iar următorul termen este pe 17 iunie.

Cazul stenogramelor Sorin Roșca Stănescu – Bogdan Chireac – Cătălin Macovei

Ziarul Curentul a publicat în noiembrie 2009 o serie de stenograme și înregistrări audio care redau discuții între Bogdan Chireac și șeful de atunci al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, care ar fi fost supus unui șantaj de doi cunoscuți ziariști – Bogdan Chireac, fost redactor-șef al ziarului Gândul, și Sorin Roșca Stănescu, fost director general al Ziua. Macovei l-a acuzat atunci direct pe Stănescu de șantaj.

Curentul a scris că ținta încercării de șantaj la adresa sefului ANI ar fi constituit-o decredibilizarea în prag de alegeri a miniștrilor PD-L Vasile Blaga, Adriean Videanu și Radu Berceanu. Potrivit sursei citate, cei doi jurnaliști s-ar fi folosit de un pretins împrumut nedeclarat de 100.000 de euro de la un cămătar pentru a-l șantaja pe seful ANI și a-i solicita documente ale Agenției Naționale de Integritate privind conturile celor trei miniștri PDL, mai ales cele ale ministrului interimar de Interne, Vasile Blaga.

Pe 11 noiembrie 2009,  Convenția Organizațiilor de Media a condamnat public comportamentul lui Sorin Roșca Stănescu și Bogdan Chireac, susținând că cei doi “pot fi considerați autorii unei tentative de șantaj asupra unui demnitar public”. În aceeași zi, Clubul Român de Presă a precizat că atitudinile celor doi oameni de presă “sunt un afront la adresa jurnaliștilor care își fac onest meseria și trăiesc decent”

Ulterior, Comisia Media – organism comun al Clubului Român de Presă (CRP) și al Asociației Jurnaliștilor din România (AJR) – le-a recomandat instituțiilor de presă să nu-i mai prezinte pe Sorin Roșca Stănescu și pe Bogdan Chireac ca jurnaliști. Membrii Comisiei au concluzionat că atât șeful ANI, Cătălin Macovei, cât și Roșca Stănescu și Chireac au încălcat regulile propriei lor profesii.

Liviu Man și Dosarul “Gazeta de Cluj”

Liviu Man, director general al cotidianului “Gazeta de Cluj”, a fost arestat preventiv la finalul anului 2006, și trimis în judecată alături de alți jurnaliști. Ei au fost acuzați că, începând cu 2004, ar fi șantajat zeci de personalități pentru a încheia contracte de publicitate cu ziarele trustului, promițându-le în schimb să nu publice articole defăimătoare la adresa lor.

În martie 2007, Liviu Man, Aurel Mureșan, director executiv al cotidianului “Bună Ziua, Ardeal”, și Ioan Otel, director de investigații în cadrul trustului, au fost puși în libertate de Tribunalul Brăila. Instanța a înlocuit măsura de arest preventiv cu obligativitatea de a nu părăsi țara pentru restul perioadei în care se va derula procesul. Nouă persoane din conducerea managerială și editorială a Trustului de presă Gazeta au fost trimise în judecată de DIICOT, pentru șantaj în formă calificată și constituire de grup infracțional.

Dosarul se afla și în prezent pe rolul Tribunalului Brăila, următorul termen de judecată fiind 2 iulie.

BRAT și IAA despre riscul ca fenomenul șantajului de presă să escaladeze pe fondul crizei

Amintim că la finalul anului 2011 în cadrul unor discuții BRAT au fost lansate acuzații conform cărora corupția și lipsa de discernământ din industria de publicitate afectează grav conținutul în presă. “În curând vor avea exact ceea ce (agențiile și clientii – n.r.) și-au făcut cu mâinile lor – vor fi înjurați, vor fi atacați de competiție prin materiale nemarcate, vor fi șantajați”. Declarațiile au fost făcute la o discuție cu jurnaliștii organizată, la Biroul Român de Audit al Tirajelor, cu participarea reprezentanților unora dintre editorii de presă scrisă și online, membri BRAT.

În 2009, IAA România, asociație ce reprezintă interesele industriei de comunicare din România, condamna, într-un document de poziție publicat pe propriul site, atacurile venite “din partea unor canale media” “la adresa unor branduri sau companii active în comunicare pe piața românească”. Președintele IAA Romania, Felix Tătaru, a declarat pentru HotNews.ro că asociația a luat poziție deoarece s-au înmulțit semnalele că “unele publicații sau televiziuni lansează astfel de atacuri pentru a cere bani”.

“Față de anii anteriori, în ultimul timp au venit din partea membrilor noștri mai multe solicitări să luăm poziție față de această situație. Ajutorul care ni se cere s-a întețit”, a afirmat Felix Tătaru. Potrivit acestuia, “pe fond de criză, disperarea în media e mai mare iar astfel de atacuri tind să devină o practică obișnuită, deși este antieconomic și imoral”.

Print Friendly, PDF & Email

Send this to friend